Autofagia este un sistem de degradare al proteinelor, un proces catabolic ca un răspuns la stres sau o cale naturală de a distruge și a recicla componentele deteriorate sau inutile. Denumirea provine de la un cuvânt grecesc ce semnifică „autodigerare” și procesul este conservat pe linie evolutivă la toate celulele eucariote. Procesul a fost remarcat pentru prima dată la ficatul de șobolan după administrarea de glucagon, de către K. Porterși T. Ashford în 1962. Procesul a fost denumit după puțÎn timp, în 1963, de către biochimistul belgian C. De Duve (Klionsky et al., 2008).Organitele celulare sunt înglobate în vezicule cu membrane dublă, numite autofagozomiși prezentate lizozomilor pentru a fi degradate de către aceștia.Autofagia este prezentă în mod normal la un nivel de bazal în cazul mamiferelor, fiind reglată deanumiți factori, cum ar fi stresul oxidativ, înfometarea, hipoxia.Am pornit de la ipotezacăstimularea autofagiei prin metode farmacologice are drept consecințăo regenerare parțialăa țesuturilor îmbătrânite și ca urmare ar stimula îmbătrânireasănătoasădin punct de vedere cognitivși funcțional.

Obezitatea reprezinta cresterea greutatii pe seama tesutului adipos, cu mai mult de 20% fata de greutatea ideala. Numele provine din latinescul:  „obedo-obedere”, care inseamna a manca mult si lacom. In practica, fiecare dintre noi a fost cantarit macar o data la medicul de familie sau avem cantar acasa- pe care il consideram prieten sau dusman. Indiferent de greutatea pe care o aveti acum- eu l-as considera mereu prieten.

Cum se evalueaza obezitatea

Pentru evaluarea obezitatii se masoara: indicele de masa corporala (IMC) si circumferinta abdominala (CA). IMC se calculeaza astfel= greutate corporala (kg)/inaltime2 (m).

Circumferinta abdominala ne ajuta la diagnosticarea obezitatii de tip abdominal si evalueaza riscul cardio-vascular al persoanei respective. Exista persoane cu greutate corporala normala, dar care au grasime dispusa abdominal –  „au burta”. Acestea au un risc crescut de a dezvolta diabet zaharat de tip 2, boli de inima, hipertensiune arteriala.

Obezitatea in lume

Frecventa cu care intalnim persoane cu exces de greutate variaza cu varsta. In lume, cel mai des este intalnita la femei. Nu degeaba bunicile sunt prezentate in cartile de povesti sau reclame ca femei  grasute. De asemenea, intotdeauna bunicile ne vor dori si ne vor gati multe bunatati- sa fim  „grasi si frumosi”. Din pacate, dintr-o astfel de grija exagerata, intalnim tot mai des copii obezi.  Obiceiul de a lua masa in oras a crescut semnificativ in ultimii ani. Din pacate cele mai aglomerate locuri de servit masa sunt cele de tip fast-food. Intr-un  studiu observational american pe populatia tanara, cu varste intre 18-30 de ani,  inceput in anul 1984, cu urmarire pana in 2001 (CARDIA) s-a aratat ca frecventa consumului de alimente de la fast-food este direct asociata cu cresterea in greutate.

Care este rolul sistemului imunitar?

Imunitatea reprezinta capacitatea organismului de a se apara de agentii patogeni - virusuri, bacterii, paraziti si toxine. Sistemul imunitar este un sistem complex de celule si molecule (anticorpi) al carui rol este sa asigure protectia impotriva agresorilor. Sistemul imun detecteaza agentii patogeni, ii distruge si, foarte important, memoreaza antigenul pentru a putea reactiona prompt si data viitoare cand il va intalni.

Imunitatea poate fi innascuta sau naturala – este imunitatea cu care ne nastem si care nu se modifica in cursul vietii sau poate fi dobandita, cand se instaleaza in urma contactului cu diferite microorganisme sau postvaccinare.

Exista o legatura intre sistemul imunitar si cel limfatic?

Sistemul limfatic este o componenta importanta a sistemului imun si reprezinta sistemul organismului de aparare si de purificare. Sistemul limfatic este format din  limfa, din vase limfatice - care asigura transportul limfei - si din structuri si organe care contin tesut limfatic, cum sunt timusul, ganglionii limfatici, splina si amigdalele:

  • Timusul este o glanda de mici dimensiuni, situata in spatele sternului si deasupra traheei al carui rol este productia de limfocite T responsabile de imunitatea celulara. Timusul este mai activ in perioada adolescentei si isi pierde din proprietati pe masura ce inaintam in varsta.
  • Amigdalele fac parte din prima linie de protectie a sistemului digestiv si a aparatului respirator, distrugand bacteriile si virusurile de la acest nivel; extirparea acestora face ca agentii agresori din mediu sa patrunda cu usurinta in organism.
  • Rolul splinei este de a sintetiza anticorpii, de a distruge si de a elimina bacteriile anihilate de anticorpi, precum si  celulele sanguine moarte.
  • Ganglionii limfatici  sunt localizati de-a lungul intregului corp si contin celule B care secreta anticorpi, celule T si celule macrofage

După multe săptămâni de carantină la domiciliu, unii adulți (și copii) din mai multe țări au observat ceva diferit despre ei înșiși – și anume că au în plus în jur de 15 kilograme. Acest lucru este rezultatul unor obiceiuri alimentare proaste și a vieții sedentare din timpul acestei pandemii. Există o mulțime de factori în joc aici, inclusiv sentimentele de singurătate și anxietate, pofta pentru mâncarea reconfortantă, apelarea la mâncare ușoară, pregătită și șederea în interior mult mai des decât în perioada de pre-carantină. Dar acum este într-adevăr cel mai bun moment pentru a începe un nou plan de alimentație și de rutină de exerciții fizice pe care le puteți urma mult timp după ce viața revine la normal.

 Din fericire au existat și câteva obiceiuri pozitive pe care unele persoane le-au urmat sau le-au descoperit cu ocazia pandemiei cauzate de virusul Covid-19. Iată care sunt acestea:

 Obiceiuri pozitive pe perioada pandemiei de Covid-19

1. Gătitul acasă

 Gătitul acasă este cel mai bun mod de a vă menține controlul asupra dietei. O analiză publicată în Jurnalul Internațional de nutriție comportamentală și activitate fizică a indicat faptul că consumul mai frecvent de mâncăruri gătite acasă este asociat cu un aport mare de fructe și legume, niveluri mai mari de vitamina C și consumul crescut de alimente care inhibă hipertensiunea.

 În plus, cei care consumă mese gătite acasă mai mult de cinci ori pe săptămână, comparativ cu cei care mâncau acasă doar de trei ori, aveau un procent de 28% mai puțin să devină supraponderali.

 Unele tendințe populare de mâncare în carantină însemna pregătirea pâinii de casă, a produselor gătite la cuptor și a unui mic dejun sănătos. Acest lucru este minunat și există atât de multe rețete sănătoase pe care le puteți încerca pentru a prepara mese sănătoase și echilibrate care sunt de asemenea bune pentru corpul vostru.

Ce este candidoza?

Fiecare dintre noi avem in intestine o asa numita “flora intestinala”.

Aceasta flora este o formata din 100 trilioane ( = 1 milion de miliarde) organisme microscopice care traiesc in intestine si cantaresc intre 1,5 si 2,5 kg din greutatea noastra.

Desi cele mai multe se gasesc in intestine noastre, ele sunt raspandite in intreg organismul uman: pe toata suprafata pielii. Spre deosebire de barbati,  femeile au aceste bacterii in cantitate mare  in vagin.

La un om sanatos aceasta flora este formata din 85% bacterii benefice sau probiotice (flora de fermentatie) si 15% organisme patogene (flora de putrefactie). Dintre organismele din flora de putrefactie (cu organisme patogene), cea mai raspandita este o specie de ciuperca numita Candida Albicans.

Care e rolul bacteriilor benefice?

1. Sa creeaze o bariera pentru  a nu perminte organismelor patogene sau alimentelor incomplet digerate din intestine sa patrunda in sange.

2. Sa asigure imunitatea organismului: sunt pilonul de baza al imunitatii.

3. Sa inbuntateasca absorbtia nutrientilor.

4. Sa sintetizeze unele vitamine: complexul B si vitamina k.

5. Sa tina sub control flora de putrefactie (daunatoare).

Ultmiul punct este si cel mai important:

Flora de putrefactie (cu organismele daunatoare din care e formata) se gaseste in mod NATURAL in organismul uman. Nici bacteriile danuatoare, nici fungii (Candida), si nici alti  microbi NU daunaza organismului, atata timp cat exista destule (85%) bacterii benefice (probiotice) care sa le tina sub control.

Page 1 of 19